ORL

1.Anatomia clinica a faringelui – rapoarte laterale
2.Anatomia si fiziologia cercului limfatic Waldeyer
3.Angina banala
4.Anginele din bolile de sange
5.Anginele ulceroase superficiale
6.Anginele din bolile infectioase
7.Anginele ulcerative profunde
8.Angine cu false membrane
9.Amigdalita cronica
10.
11.Complicatiile anginei acute-supuratiile spatiului retrostilian
12.
13.Flegmonul (abcesul) periamigdalian
14.Adenoidita acuta. (/cronica)
15.
16.Fibromul rinofaringian
17.Cancerul de rinofaringe-simptomatologie, tratament
18.Cancerul de amigdala palatina
19.Cancerul de hipofaringe
20.Corpi straini faringo-esofagieni
21.Anatomia clinica a foselor nazale – peretele extern
22. Anatomia clinica a sinusurilor fetei – maxilare, frontale, etmoidale
23. Sdr. vascular nazal (epistaxisul)
24. Sdr. obstructiei nazale
25. Functia respiratorie nazala
26.Furunculul vestibulului nazal
27.Rinite hipertrofice
28.Rinite atrofice
29.
30.Sinuzita maxilara acuta si cronica
31.Sinuzita frontala acuta si cronica
32.Complicatiile endocraniene ale infectiei nazale si sinusale
33.Complicatiile exocraniene ale sinuzitelor
34.Tumori benigne ale foselor nazale
35.Polipoza rinosinusala banala
36.Alergia rinosinusala-etiopatogenie, simptomatologie
37.Alergia rinosinusala- tratament
38.Tumori maligne ale foselor nazale si sinusurilor paranazale
39. Epistaxisul = sub 23
40. Hematom septal
41. Fracturile piramidei nazale.
42. Anatomina clinica a urechii ext
43. Otalgia:etiologie
44. Clasificarea otitelor
45. Otite externe
46. Otita medie acuta banala la adult si copil mare (lipseste)
47.Otite acute din boli infecto-contagioase.
48.OTITA SEROMUCOASA ACUTA
49.Otomastoidita acuta
50.Forme de exteriorizare a otomastoiditei acute.
51. FORME PARTIC DE OTITA MEDIE ACUTA IN FUNCTIE DE VARSTA
52.OTITA MEDIE ACUTA SUPURATA PROPRIU-ZISA
53.
54. Otospongioza(otoscleroza)
55.Complicatiile vasculare ale otitelor cronice
56.Paralizia periferica de facial – etiologie, tratament
57. Meningita otogena
58. Abcesul cerebelos
59. Abcesul cerebral
60.Traumatisme ale urechii externe
61.Tumori ale urechii externe
62. Labirintitele
63.Surditatea brusc instalata.
64.PROTEZAREA AUDITIVA
65. SURDITATEA COPILULUI
66.
67.
68.
69.Clasificarea laringitelor
70.Papilomatoza laringiana-clinic,dgn,tratamant
71.Laringita acuta catarala-complicatii +tratament
72. Laringita acuta catarala-etiologie+anatopato
73. Laringita acuta catarala-clinic
74.Laringita subglotica
75.LARINGITELE CRONICE
76. Laringite cronice catarala
77.
78.
79.Spasmul glotic
80.TRAUMATISMELE LARINGELUI
81.Traheotomia-indicatii
82.Arsuri si stenoze esofagiene – anatomopat, clinic, evolutie + 83. Complicatii si tratam
84.Sdr disfagic
85. Tumori esofagiene

1.Anatomia clinica a faringelui – rapoarte laterale
Faringele este alc. sub forma unui jgheab musculo-fribros dispus vertical de la baza craniului la vertebra C6. Rapoartele laterale ale faringelui sunt divizate intr-o portiune superioara si una inferioara. Cea sup. este cuprinsa intre baza craniului si un plan orizontal tangent la mg. inf. a corpului mandibulei, fiind delimitata lateral de fata interna a ramurii ascendente a mandibulei si loja parotidiana, ca si de procesul stilian si inapoia acestora, cu manunchiul vasculo-nervos al gatului (carotida interna, jugulara interna si vagul in unghiul diedru posterior), respectiv inapoi si lateral, delimitand spatiul maxilo-faringian. In portiunea inf., cervicala, faringele are raporturi laterale cu manunchiul vasculo-nervos al gatului, lobii tiroidei si la distanta cu m. sternocleidomastoidian.

2.Anatomia si fiziologia cercului limfatic Waldeyer
Inelul limfatic Waldayer este alc din amigdala faringiana Lushka, amigdalele tubare Gerlach, amigdalele palatine, amigdala linguala a lui Francke. Aceste elemente reprezinta organe limfoide secundare ce produc limfocite T cu rol in imunitatea celulara si Ly B cu rol in imunitatea umorala producand anticorpi precum IgG, IgA, IgM. Astel faringele faceparte din organele implicate in imunitatea generala si in patogenia unor procese alergice. Repr primul releu in impactul cu mediul ext, participand activ la procesele de aparare, astfel schimbandu-se radical conceptul asupra exerezei chirurgicale a acestor organe.

3.Angina banala
Este o maladie infectioasa frecventa cu manifestare faringiana cu caracter sezonier indeosebi toamna si iarna. Etiologie: virusuri, streptococ, stafilococ, pneumococ.
Debutul afectiunii este progresiv sau mai frecvent brutal. Bolnavul acuza alterarea st gen, cefalee, temp ridicata, frisoane, disfagie dureroasa cu otalgie reflexa.
La exam faringelui: roseata difura a amigdalelor marite de volulm. Mai taziu apar puncte albe de exudat pultaceu. Se constata hipertrogia ggl digastrici.
Evolutia este in general rapida si vindecarea survine in 5 pana la 8 zile
Complicatii locale: abcesul periamigdalian, adenoflegmonul cervical. Complicatii generale: renale, reumatismale, eruptive, vasculare.
Tratam: antipiretice, bauturi fierbinti, repaus la pat, gargarisme cu ceai de musetel. AB nu sunt indicate decat in cazuri grave

4.Anginele din bolile de sange
Angina cu monocite debuteaza printr-o angina cu manofestari generale si locale banale pe fondul careia apare un exudat pultaceu si apoi ulceratii si necroze cu fundul murdar si fetid cu tendinta hemoragica in unele zone si cu adenopatie cervicala asociata. Are o evolutie benigna si se vindeca in 15-20 spontan sau mai rapid prin atibioterapie
Granulocitoza se caract clinic prin angina grava fara adenopatie. Amigdalele si faringele prezinta ulceratii profunde murdare, cu sfaceluri situate pe un fond violaceu, care degaja un miros fetid. Febra este persistenta in timp. Evolutia este totdeauna grava, vindecarea fiind exceptionala
Leucemia acuta det un sdr de amigdalita rosie sau chiar ulcero-necrotica insotita de adenopatii multiple cervicale, axilare sau inghinale
Tratam anginelor necrotice de origine sanghina va evita badijonajele locale care sunt traumatizante si adm de sulfamida. Penicilina este indicata in vederea combaterii infectiei secundare

5.Anginele ulceroase superficiale
1)angina herpetica debuteaza brutal cu temp pana la 40-41 grade, st gen alterata, disfagie intensa. Initial faringele prez o roseata difuza pe pilieri si amigdale. Se constata prezenta de mici vezicule alb-sidefii care ulcereaza si se acopera de false membrane subtiri albicioase. Nu exista adenopatie cervicala. Evolutia este favorabila si se vindeca spontan in 6-7 zile
2)angina aftoasa Se caract prin stare febrila moderata, dureri ale membrelor, greata, varsaturi, diaree. Se obs vezicule alb-cenusii pe fata interna a obrajilor, limba, val palatin, amigdale, laringe. Consecutiv apar eroziuni superficiale, dureroase
3)angina din zona zoster are o localizare unilaterala, pe un traiect nervos afectat, innn lungul caruia apar pe mucoasa vezicole mici situate pe un fond eritematos, care contin un lichid clar.
4)herpangina este produsa de un virus din grupa Coxsakie. Debuteaza cu cefalee, febra mare, adinamie, anorexie. Se constata vezicule cu continut rosietic situate pe val, lueta si amigdale

6.Anginele din bolile infectioase
a)angina scarlatinoasa se manifesta printr-un enantem rosu-aprins a mucoasei faringiene si a amigdalelor mult hipertrofiate si acoperite se un exudat pultceu. Limba este acoperita de un depozit albicios. Semne generale: greata, varsaturi, cefalee, febra, frisoane. Limba incepe sa se descoameze dindarat inainte realizand un V de culoare alba. Tratam consta in analeptice cardiovasculare si tonicardiace, penicilina
b)angina din cursul rujeolei este precedata de obicei de un catar acut al cailor aerine sup in inf la care se asociaza enantemul si exantemul caracteristic. Enantemul sub forma de pete rosii-inchise este mai evident pe valul palatin
c)angina din cursul rubeolei se caract prin discreta inflamatie a tesutului limfoid faringian si se insoteste de micropoliadenopatii dereroase

7.Anginele ulcerative profunde
1)angina ulceroasa Moure(amigdalita lacunara ulceroasa) debuteaza insidios cu semne generale minime. Semne subiective: usoare dureri in gat.exam faringian: ulceratie necrotica importanta in regiunea superioara a amigdalei insotita adesea de adenopatii. Evolutia dureaza aprox 10 zile. Tratm costa in badijonaj local cu clorura de zinc.
2)amogdalita fuzospirilara (Plaut-Vincent) se caracterizeaza printr-o ulceratie pseudomembranoasa circumscrisa situata pe mucoasa faringelui, gingii si cavitate bucala. Debuteaza cu o usoara stare febrila, oboseala marcata, cefalee, disfagie dureroasa, senz de corp strain. Este monolaterala si se insoteste de adenopatie. La exam local se constata un depozit alb-cretos ca o pata de mucegai, circumscris si usor detasabil sit la partea superioara a fetei libere a amigdalei. Dupa cateva zile se elimina si apare o ulceratie cu tendinta necrotica. Tratam : penicilina care rezolva afectiunea in cateva zile

8.Angine cu false membrane
Este repr de obicei de angina difterica. Se caract printr-un sdr focal cu sediu agdalian si sdr general in raport cu gradul de difuzie in org a toxinei microbiene.
Amigdala este acoperita de un strat alb-sidefiu la inceput care devine treptat cenusiu murdar situat pe una sau ambele amigdale. Falsele mb se intind rapid pe pilieri, lueta si chiar la peretele faringian post. Falsele mb sunt aderente la amigdala si dupa indepartarea lor apar ulceratii si sangerari. Ggl submandibulari sunt hipertrofiati, durerosi, mobili.
Sdr general : febra, astenie, anorexie, paloarea fetei, tahicardie moderata
Tratam: antiifectioase (penicilina), tonicardiace, gargarisme cu antiseptice, dezinfectie nazala

9.Amigdalita cronica
1) amigdalita cronica hipertrofica se observa indeosebi la copil si mai rar la adulti. Amigdalele prin volumul lor produc o jena respiratorie amplificata prin obstructia produsa de vegetatiile adenoide. Copilul prezinta amigdalite repetate sub forma de dureri in gat de scurta durata. Se constata adeseori asocierea de pusee acute de laringita, traheobronsite, care antreneaza tuse seaca.
2) amigdalita cronica scleroasa si criptica se caract prin tesut limfoid putin abundent strabatut de numeroase cripte profunde in care se gasesc germeni microbieni saprofiti. Clinic se manifesta periodic prin aparitia de angine acute. In per de latenta bolnavul acuza senzatie neplacuta la deglutitie, miros fetid, tuse uscata, stare de oboseala. La ex buco-faringian amigdalele pot fi marite de volum dar cel mai adesea de dimensiuni care pot induce in eroare. De aceea pt evidentierea amigdalei se indeparteaza pilierul ant sau se exprima amigdala din loja.
Tratam: dezinfectie prin gargarisme, antibioterapie. Tratam chir consta in amigdalectomie totala.

11.Complicatiile anginei acute-supuratiile spatiului retrostilian
Adenoflegmonul retrostilian se dezvolta pe seama ggl laterocervicali jugulo-carotidieni infectia provenind cel mai des de la o angina cu etiologie streptococica sau stafilococica. Clinic: febra 39-40, disfagie, torticolis cu inclinarea capului de partea bolnava. Ex bucofaringoscopic: bombarea peretelui lateral al faringelui, cu impingerea lojoi amigdaliene. Evolutia catre supuratie in 8-10 zile, cu tendinta spre exteriorizare cervicala sau faringiana a puroiului.
Tratam: drenajul colectiei pe marginea ant a muschiului sterno-cleido-mastoidian. Adjuvant:AB, antiinflamatorii, antalgice

13.Flegmonul (abcesul) periamigdalian
Reprezinta supuratia tesutului conj lax situat intre capsula amigdalei si peretii lojei. Supuratia este intrafaringiana, produsa prin trecerea germenilor prin capsula. Este cea mai frecv complicatie a anginei la adult, a amigdalitelor cronice reincalzite.
-flegmonul anterior, sit intre amigdala palatina si pilierul ant
-flegmonul post, intre amigdala si pilirul post
Clinic se caract printr-un debut la 2-3 zile de la aparitia anginei eritemato-pultacee cu accentuarea disfagiei, a durerii unilaterale, otalgie reflexa si uneori trismus. Odata cu constituirea colectiei vocea capata ton nazonat, durerea se accentueaza, apar febra, frison, cefalee, halena fetida.
In flegmonul ant: bombarea pilierului ant, cu amigdala impinsa in jos si indarat, cu bombarea valului palatin de partea leziunii si edemul luetei. In cateva zile poate apare un pct de necroza prin care se elimina un puroi cremos si foarte fetid.
Flegmonul ant se deschide cu pensa Lubet Barbon ce se introd deschisa in spatele pilierului ant, la polul sup al amigdalei, pana in cavitatea abcesului, apoi se extrage deschisa, creand astfel o cale de drenaj. In pilierul post, se face deschiderea cu bisturiul in axul lung al pilierului. Se asociaza antibioterapia timp de 10 zile.

14.Adenoidita acuta. (/cronica)
Reprezinta hiperplazia amigdalei faringiene a lui Lushka, insotita de infectie cronica, ce este ades denumita popular polipi. Se intalneste frecv in copilarie, in jurul varstei de 3-6 ani. Limfantismul si infectia sunt factorii ce predomina in formare afectiunii.
Clinic : sdr de obstructie nazala cu rinoree si perdea muco-purulenta pe peretele post al faringelui, cu tulb respiratorii mai ales nocturne. Copilul respira bucal, vocea este nazonata. Rinoscopia post: formatiuni tumorale moi, boselate, ce ocupa plafonul si obstrueaza orificiile coanale.
Tratam se bazeaza pe extirparea vegetatiilor adenoide chirurgical. Indicatiile amigdalectomiei: obstructie nazala, otita medie seroasa, apnee de somn, infectii de focar.

16.Fibromul rinofaringian
Repr. Tumora localiz la niv nazofaringelui. Are aspectul unei tumori netede, de culoare rosie, uneori boselata, cu o consistenta renitenta sau dura. Insertia tumorii este sesila pe cadrul coanal, fata inf a sfenoidului sau aripa int a apofizei pterigoide.
Clinic poate debuta printr-un sdr de obstructie nazala unilaterala, ce apoi se poate bilateraliza si prin epistaxisuri ce devin din ce in ce mai abundente si frecvente. Rinoscopia evidentiaza congestie, staza si uneori o prelungire nazala a tumorii.
Tratam este chir, constand in exereza tumorii pe cale transfaciala.

17.Cancerul de rinofaringe-simptomatologie, tratament
Simptomatoligia clinica este diferita in perioada de debut, fiind in general fara simpt proprii. Se descriu 4 modalitati de debut:
-debut adenopatic manif prin tumefierea gl cervicali, ce devin fixsi, nedurerosi
-debut rinologic, ce prezinta coriza unilaterala si obstructie nazala, rinoree mocu-purulenta cu striatii sanghinolente
-debut otic, simuleaza diferite grade de afectare otica, de la simplu catar la otita supurata, cu hipoacuzie de transmisie unilaterala, acufene, otalgie reflexa
-debut neurologic cu un sdr cefalic in casca sau durere localizata in vertex
Tratam este radio-chimioterapic. Chirurgia se adreseaza adenopatiilor latero-cervicale prin evidare ganglionara radicala urmata de radioterapie la distanta.

18.Cancerul de amigdala palatina
Debuteaza adesea insidios, cu o jena amigdaliana, senzatie de corp strain, otalgie reflexa si adenopatie subangulomandibulara. In perioada de stare aspectul tumorii este burjonata, ulcerata, sangeranda la atingere, dura la palpare. Disfagia se accentueaza, apar semne de impregnare tumorala. Ca localizare se int mai frecv la polul superior al amigdalei palatine, cu prognostic mai bun fata de localizarea la polul inf, ce det rapid extensie spre baza limbii si faringe
Tratam consta in extirparea largita a amigdalei palatine urmata de evidarea ganglionara si tratam complementar radio-chimioterapic.

19.Cancerul de hipofaringe
Se obiectiveaza printr-o simptomatologie tardiva, aparuta de multe ori dupa adenopatia letero-cervicala, cu disfagie, sialoree, otalgie reflexa, ulterior aparand halena fetida, blocajul sinusurilor piriforme. Caracterul limfofil al tumorii impune extirparea prin faringo-laringectomie partiala sau totala, evidare ggl radicala, urmata de radio-chimioterapie

20.Corpi straini faringo-esofagieni
Natura corpilor straini este variabila, de la alimente si pana la dif obiecte inghitite accidental. Acestea de opresc cel mai des in stramtoarea sup a esofagului. Lez det sunt la nivelul mucoasei, putand duce la perforarea peretelui, cu det unor complicatii septice (supuratii mediastinale, fistule) sau perforatii vasculare.
Simptomatologia este polimorfa. Un corp strain mai voluminos in hipofaringe sau la stramtoarea sup e esofagului poate det crize de sufocare sau sincopa reflexa. Cand sunt mai mici, det durere pasagera, senzatie de greutate, jena cu iradiere interscapulara. Disfagia mecanica sau dureroasa repr semnul cardinal, depinzand de marimea corpului si de reactia de inflamatie si de spasmul local. In timp pot apare ulceratii si infectii locale, accentuarea disfagiei, sialoree, fetiditate.
Tratam ambulator: se interzice ingestia de paine sau alte alimente. Se pot adm antispastice, antiinflamatorii, AB. La spital se face extractia corpului strain prin esofagoscopie. In caz de esec se poate apela la extractia chirurgicala, pe cale cervicala, toracica sau abdominala, in fct de localizarea corpului strain.

21. Anatomia clinica a foselor nazale – peretele extern
Peretele lateral (extern) al fosei nazale prezinta o portiune preturbinala si una posterioara, turbinala, care repr. locul cel mai important dpdv anatomic si patologic al foselor nazale. Aceasta parte este cea mai neregulata, prin prezenta cornetelor etmoido-turbinale, care apartin maselor laterale ale etmoidului si cornetului maxilo-turbinal. Scheletul osos al peretelui lateral este format din osul nazal, osul lacrimal, osul etmoid, osul palatin, oasele proprii nazale, cartilajul triunghiular si partea laterala a cartilajului alar. La nivelul meatului inferior de deschide canalul lacrimo-nazal. Spatiul dintre cornetul mijlociu si septul nazal poarta numele de rima nassi, separand etajul superior (olfactiv) de etajul inferior (respirator). Meatul nazal mijlociu prezinta un perete extern f. anfractuos si are la nivelul sau 2 proeminente: una inferioara, numita apofiza inciforma si alta dorso-craniala – bula etmoidala. Intre ele se afla santul uncibular.

22. Anatomia clinica a sinusurilor fetei (maxilare, frontale, etmoidale)
Sinusul maxilar (antrumul Highmore) este situat in corpul osului maxilar si are forma unei piramide cu 3 pereti: anterior (facial), superior (orbitar), posterior (pterigomaxilar), o baza sau un perete medial corespunzator ½ inferioare a fosei nazale si un varf lateral. Planseul sinuslui maxilar este fm. din apofiza alveolara a maxilarului si are raporturi cu radacinile celui de-al 2-lea premolar, primul si al 2-lea molar (dinti sinusieni).
Sinusul frontal are forma unei piramide triunghiulare cu varful lateral. Prezinta un perete anterior, un perete posterior (endocranian) si un perete inferior (orbito-nazal) in raport cu celulele etmoidale ant.
Celulele etmoidale sunt repr. dintr-o multitudine de cavitati delimitate de pereti ososi subtiri, situate in masa laterala a etmoidului. In numar de 6-8, celulele etmoidale sunt impartite in 2 grupe: cel. etmoidale ant. cu deschidere in meatul mijlociu si cel. etmoidale post. cu deschidere in meatul sup.
Sinusul sfenoidal este situat post. foselor nazale, deasupra rinofaringelui si anterior de apofiza bazilara a occipitalului. Prezinta un perete ant. la niv. caruia sa afla orif. de drenaj, un perete post., in raport cu fosa cerebrala post., un perete sup. In raport cu glanda hipofiza si chiasma optica, un perete inf., in raport cu bolta rinofaringelui, un perete lateral in raport cu n. optic, sinusul cavernos si elem. nervoase si vasculare de la acest nivel. Peretele median este format de septul intersinusal.

23. Epistaxisul = sangerarea nazala (sdr. vascular)
Cauze:
1. Locale: afectiuni inflamatorii acute sau cronice, polipul sangerand al septului, ulcerul trofic perforant al septului nazal, traumatismele nazale, corpii straini, tumori benigne si maligne ale foselor nazale
2. Generale: poate fi simptomul unei afectiuni generale a organismului sau semnalul unei boli infectioase: boli organice ale inimii (SM, IM, miocardita), boli ale ficatului (hep. ac., IH cr., ciroza), bloi ale rinichiului (nefrite ac. si cr.), boli hematologice (hemofilie, anemii grave, leucemii), intoxicatii, boli carentiale, alcoolism.
3. Traumatice: traumatisme accidentale si chirurgicale
Diagnostic: se stabileste sediul, cauza si gravitatea hemoragiei, pe baza anamnezei, a aspectului bolnavului si a analizelor de laborator.
Tratament: tampoane de vata imbibate cu subst. hemostatice, cauterizare cu perla de nitrat de argint, tamponament anterior (pana in 24 h fara protectie cu ATB, intre 24-48 h cu protectie ATB) sau posterior (cu anestezie locala), embolizare selectiva, sonda Nelaton/Breiton, bureti de gelatina.

24. Sdr. de obstructie nazala
Cauze: la copii – rinite acute, malformatii congenitale, sifilis ereditar, unele malformatii tumorale; la adult – deviatii de sept, polipoza nazala, rinosinuzite acute si cronice, tumori benigne si maligne.
Obstructia poate fi: uni-/bilaterala, completa sau incompleta.
Clinic: Unii bolnavi stau tot timpul cu gura deschisa sau se plang ca prezinta o respiratie nazala dificila, desi nu se constata factori de obstructie mecanica in fosele nazale. Aceasta senzatie s-ar explica prin faptul ca terminatiile senzitive din mucoasa sunt in mare parte distruse, dar si prin faptul ca largimea prea mare a fosei nu mai confera un contact fiziologic strans intre curentul aerian si restul terminatiilor din pituitara. Mai exista unele insuficiente respiratorii functionale, precum impotenta functionala respiratorie intalnita la nevropati.

25. Functia respiratorie nazala
= cea mai imp., zona respiratorie a nasului detinand 4/5 din supraf. foselor nazale.
La niv. foselor nazale, curentul resp. are forma unei curbe cu concavitatea in jos, avand punctul del mai ridicat in meatul mijlociu, iar cel expirator are acelasi traiect in sens invers, cu deosebirea ca o parte a aerului expirat trece si in zona olfactiva. Circuitul N al aerului prin fosele nazale poate fi tulb. prin diverse obstacole: deviatii de sept, hipertofia cornetelor, polipoze nazale, corpi straini.
Aerul inspirat sufera unele modif. deoarece fosele nazale il purifica (cu ajutorul aparatului mucociliar), il incalzesc (cu ajutorul tesutului erectil al pituitarei si prin anfractuozitatile culoarelor nazale ce det. incetinirea circulatiei aerului si implicit un contact mai prelungit cu mucoasa) si il umezesc (cu ajutorul glandelor seromucoase si a secretiei lacrimale). Curatirea aerului se realizeaza prin vibrisele din vestibulul nazal care retin particulele mari de praf, iar sterilizarea se realizeaza prin aglutinarea de catre mucus a bacteriilor din aer, care apoi sunt distruse de catre mucina si lizozimul secretiei lacrimale.

26.Furunculul vestibulului nazal
Este det de infectia cu stafilococ auriu a unuia sau mai multor foliculi pilosebacei.
In forma simpla se prezinta ca un punct galben centrat de un fir de par si cu reactie inflamatorie periferica intensa si tradus exterior prin tumefiere rosie, dureroasa a aripei nasului. Durerea spontana este intensa, pulsatila cu parozisme violente. Frecvent se asociaza febra.
Complicatia cea mai de temut este infectia venoasa manifestata la inceput prin aparitia unui cordon inflamator pe traiectul venei faciale pana la unghiul intern al ochiului care poate fi urmata in absenta unui tratament cu antibiotice si anticoagulante de tromboflebita sinusului cavernos, manifestata clinic prin protruzia globului ocular, edem palpebral si conjunctival, paralizia oculomotorilor, cecitate, insotite se semne generale de septicemie.
Tratam furunculului consta in a evita orice manevra locala traumatizanta ce ar putea determina diseminarea procesului infectios, aplicarea de pulverizatii cu solutii antiseptice, completate cu antibioterapie generala sau sulfamide

27.Rinite hipertrofice
Sunt afectiuni ce se caracterizeaza prin hipertrofie pasagera sau definitiva a cornetelor inferioare si a mucoasei nazale.
a)Rinita hipertrofica difuza = afectiune frecventa care se intalneste mai ales in primele 2 decenii de viata.
Factori favorizanti: tulburari de ventilatie nazala, activitatea in atmosfera bogata in praf, climat rece si umed, abuz de alcool si tutun, utilizarea frecv de medicamente cu actiune la nivelul foselor nazale.
Se disting 2 forme de hipertrofie care se succed evolutiv: forma congestiva pura, in care se produce o disfunctie temporara a tesutului erectil submucos si forma conjunctiva in care hipertrofia este definitiva si este constituita din proliferarea tesutului conjunctiv in profunzime.
Clinic: obstructie nazala in special in cursul noptii si la caldura, rinifaringite si infectii descendente laringo-traheo-bronsice.
Tratam: cauterizari electrice sau chimice ale cornetelor, injectii sclerozante in forma congestiva sau interventie chirurgicala in forma conjunctiva (turbinectomie sau luxatia cornetului inferior)

b)Rinita hipertrofica localizata
Este vorba despre o hipertrofie la o portiune din cornet sau sept. Se descriu: hipertrofia cozilor de cornet, cozile de sept nazal si cornetele mijlocii buloase.
Hipertrofia cozilor de cornete consta intr-o proliferare conjunctiva a portiunii posterioare a cornetelor, vizibile la rinoscopia post. Det obstructie a foselor nazale, senzatie de corp strain intre nas si gat sau otite seroase. Tram consta in galvanocauterizare sau ablatia chirurgicala.

28.Rinite atrofice
Reprezinta afectiuni inflamatorii cronice ale mucoasei nazale care se caracterizeaza prin atrofia acesteia si largirea anormala consecutiva a foselor nazale.
a)Rinita atrofica simpla
Consecutiva infectiilor grave ale mucoasei foselor nazale cum sunt cele din scarlatina, difterie, lues, abuz de medicamente, cauterizari excesive sau rezectii excesive a cornetelor inferioare hipertrofiate. Simpt: jena respiratorie nazala, functionala, fara a prezenta cruste sau fetiditate, asa cum se intampla in cazul ozenei.
Tratam se adreseaza ggl sfenopalatin, badijonari sau instilatii nazale cu rolul de a favoriza secretia nazala
b)Rinita atrofica ozenoasa
Se caract prin atrofie, fetiditate si prezenta de cruste galben-verzui pe mucoasa foselor nazale.
Clinic: cefalee cu localizare in special la baza nasului, jena respiratorie functionala, anosmie
Tratam medicamentos urmareste indepartarea mecanica sau prin spalatura a crustelor, folosirea de substante congestionante pt stimularea secretiei , vitamino-terapie. Tratam chirurgical vizeaza stimularea vascularizatiei foselor prin simpatectomie periarteriala a arterei maxilare interne, si pe de alta parte micsorarea de calibru a foselor nazale (introducerea de grefoane cartilaginoase intre mucoasa si peretii ososi)

30.Sinuzita maxilara acuta si cronica
Sinuzita maxilara acuta
Se defineste ca inflamatie catarala sau supurata a mucoasei sinusului maxilar cu punct de plecare de obicei nazal sau dentar.
Etiologie: rinogena, dentara, infectii de vecinatate, traumatisme

31.Sinuzita frontala acuta si cronica
Sinuzita frontala acuta
Se defineste ca afectarea infectioasa sau virala a sinusului frontal.
Factori predispozanti anatomici: aspectul canalului fronto-nazal (care este lung, stramt si sinuos incat se poate bloca usor prin inflamatia mucoasei), malformatii nazale (hipertrofia capului de cornet mijlociu, deviatii de sept).
Simptome. Dupa o perioada de debut constituita de o rinita acuta, semnele clinice diminua dar persista o rinoree purulenta si senzatie dureroasa in regiunea supraorbitara care iradiaza spre regiunile temporala si maxilara. Durerea se intensifica prigresiv, devine continua cu axacerbari paroxistice. Se insoteste de fotofobie, lacrimare, miscari dureroase ale globului ocular. Palparea evidentiaza durerea in aria de proiectie a sinusului frontal cu un punct dureros maxim in unghiul intern al ochiului.
Exam rinoscopic anterior practicat dupa aspiratia puroiului pune in evid o mucoasa congestionata si rosie.
Forme clinice:
-sinuzita congestiva – dat unei tulburari de aeratie in sinus, in care nu exista supuratie persistand doar durerile det de edemul mucoasei
-sinuzita fluxionara – asoc unui edem orbito-ocular cu un grad de chemosis
Evolutia spre vindecare apare dupa tratam si mai rar spontan. Rinoreea purulenta devine muco-purulenta, mucoasa si apoi dispare. Tratam: rezolvarea cauzelor favorizante, antalgice (algocalmin, aspirina, comprese calde). Pt a favoriza drenajul sinusului se aplica local tampoane cu vasoconstrictive urmate de inhalatii cu uleiuri balsamice, alcool mentolat. Se mai poate adm AB si cortizon.

Sinuzita frontala cronica
O sinuzita frontala netrata dupa 2 luni de evolutie se cronicizeaza.
-sinuzita frontala acuta cronicizata in urma unui drenaj defectuos sau infectie printr-un germene f violent
-complicatie a unei sinuzite maxilare, germenii afectand initial etmoidul si apoi sinusul frontal
Simptome: dureri si rinoree purulenta. Durerile cu sediul in regiunea frontala iradiaza in partea corespondenta a capului. Ronoreeaeste purulenta, nefetida si mult mai putin abundenta decat in sinuzia maxilara.
Rinoscopie ant: prezenta de puroi in meatul mijl, ocupat de polipi edematosi sau inflamatori
Radiologic: opacitate completa a sinusului
Tratam: operatie de drenaj pe cale nazala prin rezectia septului sau a cornetului mijlociu care permit practicarea unui larg chiuretaj a etmoidului anterior, timp in care se va incerca permeabilizarea canalului fronto-nazal printr-o sonda de plastic

32.Complicatiile endocraniene ale infectiei nazale si sinusale
1)Osteomielita oaselor craniului
Apare deobicei dupa o sinuzita frontala acuta sau cronic reincalzita la care s-a aplicat sau nu interventie chirurgicala. Germeni: streptococ, stafilococ.
Clinic: febra ridicata, cefalee difuza si intensa cu predominenta frontala, frisoane, sudoratie abundenta. Un edem palid infiltreaza tegumentele fruntii si pleoapelor si se extinde progresiv la limitele regiunii. rinoreea este abundenta si purulenta. In cursul evolutiei pot surveni complicatii ca abcesul cerebral, tromboza sinusului longitudinal superior, septicemie.
Tratam: adm AB, si ulterior, incizia abseselor reziduale

2)meningita de origine rino-sinusala
Apare in conditii f variabile:
-traumatisme exterioare
-interventii chir pe sinusul frontal
-ca o complicatie a sinuitei acute sau cronice frontale, mai rar maxilare
Germeni frecv intalniti: streptococ, stafilococ, pneumococ
Tratam: AB, antiinflamatorii, interventie chirurgicala locala de drenaj

3)abces cerebral de origine nazala
Cauza principala: sinuzita frontala acuta sau cronica complicata uneori cu osteomielita craniului
Clinic: simptomatologie minima. Cefalee de intensitate variabila cu localizare frontala, continua, cu crize paroxisstice. Se mai pot intalni pierderi ale cunostintei pt scurt timp, sdr vertiginos cu balansarea capului si mai tarziu un grad de obnubilare intelectuala. Febra se poate int adeseori, precum si crize epileptiforme, afazie, paralizia de oculomotor extern.
Tratam consta intr-o larga interentie frontala cu indepartarea leziunilor sinusale. Tratam general si local: AB, antiinflamatorii, antiedematoase.

33.Complicatiile exocraniene ale sinuzitelor
La adult se intalnesc mai rar ca urmare a unei sinuzite frontale acute de origine gripala. La copil accidentele palpebrale si orbitare sunt intotdeauna consecinta unei etmoidite acute.
a)forma fluxionara se intalneste in special la copil si se manifesta clinic prin aparitia brusca de semne alarmante. In perioada de formare apare un edem inflamator in pleoapa superioara care apare puternic tumefiata det o protruzia a globului ocular insotita deseori de chemozis
b)forma supurata: survine mai frecvent la adult in urma unei reincalziri a unei sinuzite cronice, printr-o ciriza banala sau gripala.
Semnele generale apar brusc: febra pana la 40 grade, dureri frontale vii, cefalee intensa, frisoane. In momentul constituirii abcesului rinoreea purulenta se opreste, puroiul avand alta cale de drenaj si meatul mijlociu apare liber. La exterior semne sunt diferite:
-in abcesul palpebral, pleoapa sup se tumefiaza masiv pana mascheaza globul ocular. Aceasta tumefiere dureroasa creste progresiv pana ajunge la piele si se exteriorizeaza
-supuratia orbitara: apare deplasarea globului in jos si in afara, chemozis discret si durere la presiunea globului ocular
In continuare abcesul periostic se poate deschide spontan la pielea din unghiul intern al orbitei sau difuzeaza in cavitatea orbitara si det un flegmon al orbitei.
Tratam:
-AB, cortizon
-incizia si drenajul abcesului, interv chir pe sinus frontal si etmoid stabilind un larg drenaj in fosele nazale

34.Tumori benigne ale foselor nazale
1)Mucocelul etmoidal
Tumora lichida cu perete osos formata prin retentie in una sau mai multe celule etmoidale si contine lichid de inflamatie cu multe albumine.
Etiologie: infectie cronica latenta a mucoasei, traumatisme, corpi straini
Simptome: dupa o perioada de latenta apar semne de obstructie nazala care se intensifica treptat. Vederea este uneori perturbata si epifora este prezenta. Treptat mucocelul se exteriorizeaza in ughiul supero intern deformand radacina nasului si peretele orbitar.
Tratam este numai chirurgical si consta in ablatia peretelul epitelial al fistulei

2)Osteomul
Tumora bine circumscrisa, formata numai din tesut osos care se dezvolta lent si continuu avand pct de plecare de obicei intr-un sinus. Tumora se dezv treptat excentric, deformeaza si erodeaza peretii sinusului, patrunde in regiunile vecine unde comprima organele respective
Simptome: in per de debut – tensiune dureroasa, cefalee fronto-orbitara unilaterala, nevralgie nazala. Ulterior apara o bombare a peretelui intern a orbitei cu deplasarea consecutiva a globului ocular, det diplopie
Tratam este chirurgical si consta in ablatia tumorii

3)Papilomul
Tumora benigna fibro-epiteliala situata pe septul nazal inferior, pe capul cornetului mijlociu si foarte rar in sinusul maxilar si etmoid. Are aspect de formatiune conopidiforma, roz-cenusie cu baza larga de implantare, consistenta elastica si sangera la palpare.
Semne clinice: obstructie progresiva a fosei nazale, epistaxisul spontan e destul de rar
Tratam consta in excizia tumorii prin electrocoagulare

4)Polipul sangerand al septului nazal
Este o mica tumora cu sediul in partea antero-inferioara a zonei Kisselbach
Ex rinoscopic: formatiune de marimea unui bob de piper sau mazare rosie-violacee, acoperita de o mucoasa normala, de forma sesila, rotunda sau pediculata
Tratam: ablatia completa a tumorii

35.Polipoza rinosinusala banala
Se incadreaza sub aceasta denumire formatiuni rotunjite, ovoide, de culoare albicioasa, translucide care pornesc din meatul mijlociu si in timp obstruiaza fosa nazala corespondenta.
Polipii nazali reprezinta o infiltratie prin edem a mucoasei din meatul mijlociu si eventual din sinusul maxilar.
Etiologia acestei degenerescente edematoase – existenta unei infectii etmoidale sau in sinusul maxilar si mai frecvent se datoreste alergiei care prin repetare determina modificari histo-patologice sub forma de polipi.
Polipoza nazala banala se manifesta prin obstructie nazala progresiva asociata dupa caz cu fenomene de coriza spasmodica. Datorita edemului care se instaleaza treptat va apare secundar hipoosmia si anosmia. La ex rinoscopic: formatiune unica sau multipla ovoida care iese de sub cornetul mijlociu si care contrasteaza cu culoarea rosie a mucoasei nazale. Polipii nazali sunt acoperiti de o mucoasa neteda fara ulceratii, sunt moi si nedurerorsi la palpare. Cu timpul, polipii cresc in nr si volum, ocupa intreaga fosa nazala, se exteriorizeaza prin narina.
Polipoza nazala det o jena respiratorie care devine progresiv insuportabila, anosmie, tulb de ventilatie, manifestari traheo-bronho-pulmonare.
Tratam:
-polipoza nazala alergica – terapie antialergica
-polipoza obstructiva – trat chirurgical
-polipoza de etiologie infectioasa – ablatia polipilor

36.Alergia rinosinusala-etiopatogenie, simptomatologie
Etiologie: mucoasa respiratorie este pusa la alergeni de contact prin inhalatie: polen, spori de ciuperci, subst chimice, praf de casa, par si epiderme de animale. Alti agenti sunt reprezentati de subst introduse in organism in scop curativ (penicilina, aspirina, algocalmin), ingestia unor alimente (fragi, capsuni), intepaturi de insecte
Simptomatologie:
-rinoree variabila seroasa mai frecvent la inceputul evolutiei, si mucoasa spre sfarsit
-stranutul este un sdr major care se caracterizeaza prin crize in salve prelungite asociat in general cu aparitia rinoreei
-obstructia nazala nu este caract
-durerile sunt variabile si pot imbraca aspectul de senzatie de plenitudine nazala
Ex obiectiv: catar oculo-nazal reprezentat de conjunctivita rosie, lacrimare, hidroree nazala, stranut in perioada de criza

37.Alergia rinosinusala- tratament
1)Tratam general
a)Tratam specific de desensibilizare (ex: injectarea intradermica de doze minime de plen)
b)Tratam simptomatic: antialergice, antiinflamatoare, antiinfectioase, medicamente modificatoare ale terenului.
Medicam antialergice precum antihistaminicele de sinteza diminua onflictul antigen-anticorp impiedicand eliberarea de histamina, gamaglobulinele asociate sau nu cu doze mici de histamina au efecte favorabile in rinopatiile alergice.
Medicatia antiinflamatorie combate inflamatia rinosinusala si eventual traheo-bronsica, avand o actiune antiexudativa. Cel mai utilizat este cortizonul, pe cale orala, itramuscular sau in aplicatie locala
Medicatia antiinfectioasa este reprezentata de antibiotice si vaccinuri. AB se utilizeaza in formele de alergii suprainfectate sau in caz de infectii latente. Se prefera sulfamide, eritromicina sau cicline. Nu se va utiliza penicilina, la care s-a demonstrat un caracter alergizant
Medicam modificatoare ale terenului: sedative nervoase, psihoterapie, cure de relaxare
2)Tratam local
Se incepe cu vasoconstrictoare locale (cocaina, efedrina, adrenalina) cu scopul de a debloca fosele nazale. Pt diminuarea de volum a cornetului inferior se utilizeaza electrocoagulare, cauterizari chimice. Cortizonul se poate aplica local si in injectii in mucoasa cornetuluiinferior
Tratm chirurgical este indicat numai pt sinuzite cronice alergice rebele la tratam

38.Tumori maligne ale foselor nazale si sinusurilor paranazale
1)Cancerul de sept nazal det rapid jena respiratorie si epistaxisuri putin abundente dar frecvente.
La exam rinoscopic: tumora cu sediul antero-inferior cu aspectul unei formatiuni burjonate, de culoare rosie, cu baza larga, care sangera usor. Tumora invadeaza rapid ambele fete ale septului, se intinde spre planseul nazal si sinusul maxilar.

2)Cancerul de etmoid si fosa nazala este cel mai frecvent. Se observa initial o rinoree unilaterala, adesea fetida, care persista indiferent de tratam medical. Pot apare epistaxisuri frecvente, iar mai tarziu obstructie nazala de partea respectiva.
Ex rinoscopic: in meatul mijlociu polipi simptomatici de aspect banal. Cand apare o masa burjonata, rosietica si sangeranda, ulcerata sau acoperita cu mucoasa, dg de tumora maligna se impune de la sine. Progresiv tumora se extinde spre orbita, deplasand globul ocular, in sinusul maxilar.
Dg diferential: rinoliti, sifilis, etmoidite cronice supurate asociate cu polipoza nazala

3)Cancerul de sinus maxilar se dezvolta mult timp in interiorul sinusului maxilar si se manifesta prin rinoree purulenta, fetida si unilaterala, adeseori hemoragica, nevralgii. Mai tarziu tumora erodeaza peretele anterior al sinusului si se extinde spre obraz si det tumefierea fetei cu deformarea regiunii, stergerea santului hingivo-labial. Treptat este interesat intreg masivul facial: globul ocular este impins de extensia tumorii in orbita, , tegum sunt infiltrate, apare trismus datorita invaziei muschilor din zona zigimatica. Durerile sunt violente. Apare si adenopatie submaxilara si jugulo-carotidiana.

Tratam chirurgical presupune ablatia tumorii pornind de la rezectii limitate pana la ablatia totala a maxilarului superior. + tratram antiinfectios, antiinflamator

40. Hematom septal
Hematomul septului nazal poate fi de origine traumatica sau este o afectiune pur spontana in raport cu perturbari ale masei sangvine, leziuni de vascularita in unele maladii infectioase.
Colectia sanguina se constituie in partea anterioara a septului intre pericondru si cartilaj. Prezenta hematomului va determina necroza cartilajului sau supra infectia daca nu se aplica masuri terapeutice.
Hematomul se prezinta ca o tumefactie in bisac colectata pe ambele fete ale septului care det obstructie nazala bilaterala, cefalee, dureri variabile ca intensitate. La exam obiectiv se prezinta ca o tumora moale renitenta sau flluctuenta care obstrueaza orificiile nazale, suprimand astfel complet respiratia nazala.
Tratam este chirurgical si consta in incizia hematomului, dupa care peretii vor fi aplicati pe septul cartilaginos prin tampoane sau mese

41. Fracturile piramidei nazale.
Fracturile etajului mijlociu al fetei sunt situate intre arcada orbitara si arcada dentara. Se clasifica in: fracturi centrale (ale complexului nazo-maxilar) – tip Lefort I (ruptura a marginii alveolare a max. sup.), II (ruptura de molar, oase proprii nazale, etmoid), III (ruptura arcadei zigomatice, fundului orbitei, fosei nazale profunde) si fracturi laterale (ale complexului maxilo-malar).
La palpare: mobilitatea nasului, crepitatii osoase, crepitatii gazoase (in reg. int. a orbitei)
Diagnostic: Rx – incidenta fata (laterodeviatiile piramidei nazale) si profil; ecografie; CT.
Tratamentul consta in imobilizarea fracturii, de regula prin sutura metalica intermaxilara, repozitionare cu o clama, anestezie in punctul de fractura. Fractura se consolideaza rigid – 10 zile

42. Anatomina clinica a urechii ext
-organ de perceptie a sunetelor alc din pavilion si conduct auditiv ext
Pavilionul urechii este o lama cartilaginoasa si elastica sit la partea ant a mastoidei, form cu supraf lat a capului un unghi de 20-30 grade. Fata ext de forma unui cornet este centrata de o depresiune in forma de palnie numita conca in jurul caruia sunt dispuse o serie de reliefuri cartilaginoase. In partea inf se obs lobul urechii. Fata int prez o configuratie inversa fetei externe si adera in 1/3 anterioara la peretele lateral al capului.
Conductul auditiv ext se prezinta ca un tub de forma neregulata care pleaca din conca pana la niv timpanului. Prezinta o curbura orizontala in S italic si o curbura in plan vertical cu concavitatea in jos, care necesita tractiunea pavilionul in sus si idarat pt vizualizarea timpanului. Cele 2 curburi formeaza in ansamblu 2 conuri varf la varf, portiunea ingustata avand numele de istm. Conductul prez o structura osoasa in partea interna si una de natuta fibrocartilaginoasa in partea ext.
Rapoarte:
-anterior: articulatia temporo-mandibulara
-posterior: celulele antrale si mai profund cu n.facial in a treia portiune a apeductului lui Fallope
-inferior: loja parotidiana si continutul sau
-superior: baza craniului.

43. Otalgia:etiologie
1) otalgia de origine auriculara (otodinia)
-este in general violenta si se dat unei leziuni la niv pavilionul si conductului auditiv ext sau la urechea medie
Lez ext vizibile de pavilion:
-afect dermatologice
-plagi, contuzii
-pericondrita, abces
Lez otoscopice:
-la niv conductului: corpi obstructivi de conduct, otita externa, tumori infectante
-la niv timpanului: otite medii acute, otite medii cronice supurate reincalzite
2)otalgia extraauriculara
Dureri reflexe cu punct de plecare lezional divers:
-dentare
-faringiene
-linguale (cancer al bazei limbii)
-parotidiene
Dureri nevralgice:
-stilalalgia
-simpatalgia
-nevralgia de trigemen, de gloso-faringian

44. Clasificarea otitelor
A. Otita externa difuza
B. Otita urechii medii
1. otite acute cu timpan inchis
-otita seroasa
-otita barotraumatica
-otita congestiva
2. otite acute cu timpan deschis
-otite acute supurate
3. otite cronice cu timpan inchis
-otita mucoasa (cu multiple varietati)
-otita fibro-adeziva
4. otite cronice cu timpan deschis (sau supurate)

45. Otite externe
Otita externa difuza
Etiologie de obicei bacteriana: piocianic (70%), preteus, streptococ
Simptomatologie: se manif ca si furuncul de conduct, dar cu dureri mai putin intense. Evolueaza lent, incepe cu prurit, senz de caldura si tensiune neplacuta in conduct care devine apoi durere violenta
Exam obiectiv: infalm difuza a tegum din conduct care este e dematiat si diminua considerabil lumenul. Tegumentul este acop de secretii murdare sau de puroi.
Tratam: antibiotic si antiinflamator local si general

46. Otita medie acuta banala la adult si copil mare

47.Otite acute din boli infecto-contagioase.
a)otita scarlatinoasa – Apare deobicei in cursul anginei scarlatinoase sau in a 3a sapt de evolutie a bolii. Poate imbraca o forma asemanatoare otitei medii acute sau o forma necrozanta, rara, caracterizata prin necroza timpanului si distructie osoasa.
b)otita din cursul rujeolei – Se poate manifesta sub forma de otita supurata clasica, dar mai frecvent sub forma congestiva
c)otita din cadrul difteriei – Este consecutiva unui traumatism cranian care intereseaza si timpanul sau direct prin perforarea timpanului antrenand propagarea de germeni patogeni in urechea medie
d)otita gripala – Se caract prin instalarea brusca a simptomelor si rapiditatea evolutiei cu semne generale caracteristice de insotire (cefalee, astenie, epistaxis, mialgii). In general aspectul clinic este asemanator cu cel al otitei banale. Tratam este cel al gripei iar local se aplica pansamente uscate cu pulverizatii antibiotice

48.OTITA SEROMUCOASA ACUTA
-mai frecv la copil,este bilaterala
-in context inflamator faringian care det obstructia/disfunctia pompei prin modificarile reactive hiperplazice limfatice
-simpt:otalgie,zgomote, hipoacuzie de tip transmisie insotita de senz de lch care se deplaseaza in ureche
-ex otoscopic:timpan N/rozat,mai mult sau mai putin retractat si cu mobilitate diminuata
-poate recidiva,iar cu timpul se cronicizeaza
-se poate complica cu fen inflam-inf si devine otita acuta supurata
-trat:dezobstructia trompei(cateterisme repetate ale trompei lui Eustache&introd de cortizon, alfachimiotripsina),
dezinfectie nazala
-daca trompa nu se permeabilizeaza se punctioneaza timpanul&se evacueaza lichidul prin aspiratie->se introd cortizon/alfachimiotripsina

49.Otomastoidita acuta
Se caract prin osteita apofizei mastoide insotita de leziuni ale mucoasei. Este cel mai adeea secundara otitei acute si rareori poate fi primitiva (traumatisme, hematogena).
Etiologie microbiana: strept hemolitic, pneumococ, strept auriu
Semne functionale: durere localizata in int urechii cu iradiatie spre mastoida, hemicranie continua sau mai accentuata in timpul noptii.
Semne generale: alterarea st generale, paloare, stare febrila sau subfebrila, anorexie
Exam otoscopic releva persistenta puroiului in conductul auditv ext sau oprirea brusca a otoreei concomitent cu exacerbarea fen clinice. Dupa aspiratie se obs un timpan congestiv, infiltrat, cu bombarea in cadranul postero-superior, cu o peeerforatie variabila ca marime. Palparea mastoidei este dureroasa.
In general otita acuta supurata cu afectare mastoidiana pritr-un tratam corect local si regional cu Ab poate fi reversibila in 10-15 zile. Daca simptomele nu retrocedeaza dupa 15 zile, singurul tratam corect este mastoidectomia (accid intraoperatorii: lezarea sinusului lateral venos, a durei cerebrale sau a n facial).

50.Forme de exteriorizare a otomastoiditei acute.
1)exteriorizari prin corticala externa
a) forma retroauriculara – prin peretele ext al antrului este cea mai frecv forma; in cursul drenajului puroiul ajunge subperiostic si apoi subcutanat impingand pavilionul inainte si inafara, cu stergerea santului retroauricular. In continuare fistulizarea se face la piele
DD – adenoflegmonul retroauricular
b)forma temporo-zigomatica – este mai frecv la copil; puroiul poate cantona sub muschiul temporal si det trsmus accentuat sau ajunge subcutanat si det edem masiv in hemifaciesul respectiv si pleoape.
c)exteriorizare prin varful mastoidei – cu deschiderea colectiei in teaca muschiului sterno-cleido-mastoidian si producerea de torticolis
d)forma occipitala sau posterioara
2)exteriorizare prin peretele intern al mastoidei – puroiul poate ajunge in labirint, deschide canalul lui Fallope sau prin interm celulelor perilabirintice ajunge in stanca sau chiar pana in varful stancii. Prinderea vf stancii afecteaza nervii V-VI determinand otoree, paralizie de oculomotor ext si nevralgie de trigemen

51. FORME PARTIC DE OTITA MEDIE ACUTA IN FUNCTIE DE VARSTA
-frecvent apar inainte de 10 ani cu un max de incidenta la 4-5 ani
-la batrani apare mai rar, mai periculoasa este forma cu pneumococ mucosus care det lez osoase intinsegeneratoare de complicatii
-factori fav de apar a complicatiilor:terenul patol,predispozitiile patol,varsta,virulenta germenului
-complicatii:mastoidita acuta,labirintita acuta,compl endocraniene, cronicizare
-dg pozitiv:semne locale,generale,etiologie
-trat:sa combata inf,drenajul trompei,tr simpt si al st gen
-trat inf:sulfamide/AB sub ABG+corticoterapie/antiflogistice,antihistaminice de sinteza
-trat local:paracenteza;dupa aspir se introduc pansamente cu sol vasoconstr,AB,cortizon
-in faza de rezolutie-mese cu alcool bricat/salicilic 2-4%
-in fosele nazale+rinofaringe:instilatii cu AB,antiinflamatorii sid econgestionante

52.OTITA MEDIE ACUTA SUPURATA PROPRIU-ZISA
-se intalneste mai frecvent la copil la care exista o hiperreactivitate a tes limfoid
-etiol:inf rinofaringiene sezoniere;germeni:streptococ,pneumococ,stafilococ,hemofilus influenzae,germeni G(-),anaerobi
-cauze fav:LOCALE(hpertrofia vegetatiilor adenoide,amigdalelor palatine,rinosinuzite,tumori ale rinofaringelui,rezistenta constitutionala scazuta a muc tubotimpanice,intervop,tamponament nazal,traumatisme otomastoidiene si craniene,perforatii timpanale,inf ale urechii ext);GENERALE(imunodeficienta,terenuri alergice,boli inf,boli cronice,carente vitaminice)
-inf se propaga la urechea medie pe cale nazotubulara(inf rinofaringiana),hematogena(septicemii,boli infect),cale externa(traumatisme directe ale timpanului,in manevrele de extragere a unor corpi straini,perforatii preexistente
-lez AP:hiperemie->exsudat seros cu fibrinogen->lch serosanguinolent->lch mucopurulent->lch purulent->regresie cu dimninuarea otoreei si a simpt cl

54. Otospongioza(otoscleroza)
= osteodistrofie a capsulei labirintice care se traduce prin 2 fenomene: osteoliza si reconstructie osoasa in acelasi focar. Apare mai ales la nivelul ferestrei ovale unde det anchiloza scaritei, dar se poate dezvolta si spre cavitatea labirintica cu rasunet asupra functiei cohleare. Leziunile sunt intotdeauna bilaterale, existand totusi o predominanta la nivelul unei urechi.
Apare mai frecv la femei si se manif precoce, de obicei la pubertate. Afectiunea este ereditara si se transmite recesiv sau dominant. Surditatea se agraveaza cu fiecare sarcina si in special in timpul alaptarii
Anatomo-patologic:
-o faza primara vasculara, congestiva
-o faza de resorbtie osoasa (osteospongioza)
-o faza de neoformatie osoasa (otoscleroza)
Simptome: surditate progresiva insotita de zgomote.
Surditatea de tip transmisie se produce prin blocaj progresiv al lantului osicular. Apare ca o hipoacuzie usoara care se accentueaza treptat in timpul per menstruale. Surditatea este progresiva sau in salturi in cursul vietii genitale. Uneori se observa urm fenomen: bolnavul aude mai bine intr-o atmosfera cu zgomot decat in liniste
Zgomotele aproape constante sunt continui si au de obicei un timbru grav.
Exam otoscopic nu releva anomalii ale mb timpanice
Tratam medical cu fluorura de sodiu care blocheaza activit enzimatica in focar. Tratam chirurgical ofera rezultate favorabile: ablatia completa a scaritei, inchiderea ferestrei ovale deschisa precedent prin grefa autogena si punerea in pozitie a unei proteze de inlocuire a scaritei. Contraindicatii operatorii: daca surditatea prezinta evolutie labirintica marcata sau daca urechea controlaterala este surda.

55.Complicatiile vasculare ale otitelor cronice
Septicemia otogena este constant asociata cu tromboflebita a sinusului lateral. Apare cel mai des ca o complicatie a otitelor cronice supurate latente sau reactivate. Calea de propagare este din aproape in aproape pe cale osteitica sau colesteatomatoasa si mai frecvent prin venele ce unesc mastoida cu sinusul lateral. Germeni implicati: streptococ, stafilococ, uneori anaerobi.
Tromboflebita incepe printr-un proces de periflebita cu dura mater ingrosata. Tromboflebita sinusului lateral poate fi aseptica, caz in care se va constitui un proces de fibroza a sinusului sau devine tromboflebita supurata.
Clinic: frison violent sau frisoane repetate, febra cu mari oscilatii, sudoratii abundente. Se mai pot constata hepato- si spleno-megalie, oligurie, leococitoza sau polinucleoza.
Semnele locale sunt reduse: durere la presiunea mastoidei in special in dreptul venei emisare.
Tratam chirurgical consta in eradicarea focarului infectios (mastoidectomie larga sau evidare petromastoidiana). Tratam medicam: reechilibrare electrolitica, anticoagulante, corticoterapie, antibioterapie

56.Paralizia periferica de facial – etiologie, tratament
1)Paralizia intrapietroasa
a)traumatica – poate fi accidentala in cursul unei fracturi a stancii cu instalare imediata sau tardiva sau dupa o interventie pe mastoida, urechea medie
b)prin otita supurata – paralizia apare prin congestia si edemul tecii nervoase care comprima nervul
c)print-o tumora – otita cronica supurata insotita de durere, otoree sanghinolenta
d)in cursul zonei auriculare – survine la 4-5 zile dupa eruptia veziculara cu sediul in conca sau conduct auditiv extern
e)paralizia a frigore – se dat unui spasm a arterelor nervului cu edem prin staza venoasa care comprima fibrele nervoase
2)Paralizia extrapietroasa
Intracranian se datoreaza compresiunii unui neurinom sau unor boli ale SN: poliomelita, encefalita, meningita tbc.
Exocranian apare datorita: tumori maligne de parotida, traumatisme parotidiene.
Simptom:
a)sdr de paralizie faciala motrice – pierderea motilitatii hemifaciesului corespondent (bolnavul are fata inerta fara pliuri, nu poate inchide ochiul, nu poate sufla, pierde miscarile mimicii, vorbirea este dificila
b)sdr de paralizie faciala senzitiva
c)sdr de paralizie faciala senzoriala – pierderea senzatiei de gust in 2/3 anterioare ale limbii de partea paralizata
d)sdr de paralizie faciala secretorie – glandele lacrimale si glandele salivare sublinguale si submaxilare isi diminueaza secretia
Tratam este variabil dupa cauza. Se util in general vit B, vasodilatatoare si corticoizi in doze mari.
Chirurgical – in fct de sediul leziunii: decompresiunea nervului din canalul lui Fallope, sutura in caz de sectiune, inlocuirea unui fragm zdrobit prin grefa. In caz de esec al tratam chir – anastomoze intre n facial si nervul spunal, hipoglos.

57. Meningita otogena
Cand infectia otica a depasit dura mater, afecteaza mai intai spatiile subarahnoidiene si produce o meningita acuta care repr cea mai frecv complicatie endocraniana a otitelor.
Apare dupa o otita acuta, dar cel mai frecv secundar unei supuratii cronice auriculare netratate.
Cai de propagare a infectiei:
-prin intermediul vaselor care traverseaza dura mater
-pe calea celulelor osoase labirintice, care conduc infectia pana la varful stancii si meningita se instaleaza relativ tarziu de la inceputul otitei
-calea labirintica
-prin urechea interna
-calea venoasa
Germeni implicati: streptococ, pneumococ, mai rar stafilococ, H.influenzae
Leziuni anatomice: congestia meningelor moi si a cortexului cerebral, turgescenta vaselor, edem sau puroi cremos in santurile circumvolutiunilor
Simptom: cefalee profunda, varsaturi spontane, febra 38-39 grade, puls accelerat
Forme clinice, dupa aspectul LCR: meningita seroasa septica si aseptica, meningita purulenta septica si aseptica
Tratam: AB care traverseaza bariera hemo-meningee (cloramfenicol), hemisuccinat de hidrocortizon

58. Abcesul cerebelos
Se intalneste mai putin frecvent ca abcesul cerebral dar originea sa este intotdeauna otogena. Infectia ajunge la cerebel prin proces de osteita din aproape in aproape, prin dezvoltarea unui colesteatom, pe cale vasculara prin intermediul vaselor care unesc antrumul si sinusul lateral sau prin intermediul labirintului.
De cele mai multe ori este alcatuit din focare multiple de dimensiuni diferite si nu se incapsuleaza niciodata.
Simptomele sunt asemanatoare cu cele intalnite in abcesul cerebral. Se deosebeste prin sdr de localizare:
-tulb de echilibru
-hipertonie musculara
-asinergie
Se pot observa semne piramidale in general homolaterale: reflexe exagerate, semnul Babinski sau tulburari bulbare: disfagie, disparitia reflexului cornean.

59. Abcesul cerebral
Este de obicei secundar unei otite cronice osteitice si mai rar apare in urma unei otite acute trenante
Infectia ajunge la creier prin vasele care fac legatura intre urechea medie si meninge
Anatomo-patologic: pahimeningita externa, abces subdural, tromboza vaselor subdurale, abces in substanta alba invecinata. Se incapsuleaza tardiv, dupa 4-6 sapt. Puroiul este in general fetid si contine germeni variati, in special anaerobi
Clinic: ramane latent mult timp si se manif doar printr-o cefalee profunda continua localizata in jum corespondenta a capului, constipatie, slabire progresiva, stare se inmalire intelectula progresiva. Vomismentele sunt frecvente si asoc cu alte semne de HIC: bradicardie, staza papilara. Mai apare redoarea cefei, daca nu este operat abcesul cerebral det exitus prin compresie cerebrala sau prin meningita datorata progresiei infectiei in ventricolul lateral
- tratam este exclusiv chirurgical

60.Traumatisme ale urechii externe
Sunt det de accidente rutiere, accid de munca, sport.
Plagile pavilionului limitate numai la tegumente necesita pansamente obisnuite cu pudraj de sulfamide. Sectiunile liniare vor fi rezolvate cat mai repede posibil prin sutura. In plagile neregulate cu margini anfractuoase, toaleta plagii se face cu eter, alcool si se vor evita antiseptice, in special apa oxigenata care favorizeaza dezv germenului piocianic. Marginile plagii se vor curata de corpi straini, vor fi excizate cu mare economie, pudrate cu AB si suturate. Plagile conductului auditv ext sunt mai rar intalnite. Prin interesarea partilor moi poate aparea in timp o atrezie de conduct.
Contuziile pavilionului pot det formarea de othematom, adica acumularea de sangesau serozitate cu sediul pe fata ext a pavilionului in 1/3 superioara. Othematomul este o tumefactie rotunjita, fluctuenta sau renitenta care nu det tulburari functionale. Cele dedimens mici se resorb spontan sau dupa o punctie evacuatoare. Formatiunile mari se pot infecta si complica de pericondrita, caz in care se practica incizii largi, se excizeaza cartilajul necrozat si se aplica AB si cortizon in plaga.
Arsurile urechii ext necesita zilnic pansamente cu sol de cortizon combinat cu cloramfenicol

61.Tumori ale urechii externe
a) Neoplazii benigne
Sunt relativ putin numeroase si se formeaza pe seama tesutului conjunctiv, glandular sau epitelial. Se pot intalni chiste congenitale: dermoide sau mucoide situate langa fisura pietroscuamoasa, angiomul de pavilion si conduct, etc.
Cele mai frecvente sunt esteoamele sau exostozele osteogenetice sit in conductul auditiv ext la niv segm osos. Prin devoltarea lor blocheaza conductul mai mult sau mai putin si fav aparitia otitelor externe
Tratam este esential chir, se practica sub microscop si consta in extirparea formatiunilor pe cale retroauriculara sau endaurala urmata de repunerea lamboului de piele ridicat initial.
b)Neoplazii maligne
Se dat in majoritatea cazurilor proliferarii atipice epiteliale si mai rar sunt de natura conjunctiva.
Tumorile epiteliale sunt de obicei epitelioame spinocelulare si mai rar bazocelulare. Se intalnesc la B, mai frecv dupa 40 ani. Fact favorizanti: cicatrici posttraumatice, expunere la soare, degeraturi sau prezenta de leziuni cutanate cronice (eczema, psoriazis).
Tumorile pot fi ulcerate si fisurate mai ales la niv helixului. Aspectul vegetant se poate intalni la niv lobului sau la partea sup a pavilionului
Tratam: fizioterapic (cobaltoterapie, electronterapie), chirurgical prin rezectie, electrocauterizare, tratam combinat radio-chirurgical

62. Labirintitele
Infectia urechii interne poate surveni in timpul otitelor acute sau cronice supurate.
1)Labirintita seroasa
Traduce o ractie iritativa a labirintului in raport cu un focar infectios acut de vecinatate ai carui germeni afecteaza labirintul prin difuziune toxinelor prin fereastra ovala sau rotunda.
Anatomo-patologic: hidrops endolabirintic, ce explica caracterul reversibil al hipoacuziilor de perceptie. Mai pot aparea acufene sau vertije discrete care sugereaza o iritatie acuta a labirintului si care regreseaza sub tratam antiinflam.
Clinic: vertije violente, vomitisme, surditate variabla, nistagmus spontan care bate intai spre urechea bolnava si apoi spre urechea sanatoasa
Nu are un prognostic grav, recuperarea auzului avand loc in 75% din cazuri.
Tratam: paracenteza timpanului, AB, corticoterapie.
2)Labirintite acute supurate
Traduc invazia bacteriana brutala a urechii interne prin fereastra rotunda sau ovala. Invazia bacteriana se poate continua prin apeductul cohlear sau conductul auditiv intern pana la meninge
Otitele cronice colesteatomatoase pot det prin proces de osteita labirintite localizate ce se manif clinic prin semnul fistulei(vertij, instabilitate).
Clinic: vertij important si surditate totala cu prognostic foarte sever.
Tratam: mastoidectomia si trepanarea labirintului, AB, corticoterpie

63.Surditatea brusc instalata.
Este un simptom cu origini diverse si reprezinta o urgenta medicala.
Printre cauzele cele mai frecvente se numara: -ocluzia vasculara prin ateroscleroza sau microtromboza
-labirintita virala, si mai frecvent intricarea acestor 2 factori
Bolnavul acuza surditate aparuta brusc la trezirea din somn sau pe parcursul zilei. Timpul de instalare a surditatii variaza de la cateva minute la cateva ore. Intensitatea variaza de la o surditate partiala aproape totdeauna unilaterala pana la surditate totala. Semnul de insotire cel mai frecvent: acufenele, intense sau moderate cu caracter continuu, care pot precede surditatea.
Aparitia surditatii poate fi precedata uneori prin crize de acufene intermitente, senzatie de plenitudine in ureche, sdr gripal. Alteori apare in contextul unor fenomene psihice si generale: surmenaj, anxietate, depresie.
Tratam: se adm perfuzii cu vasodilatatoare timp de 8 zile, corticoterapie, antihistaminice, anticoagulante. Se poate obtine o recuperare totala in aprox 10 ziel, dar in alte cazuri surditatea poate ramane stationara

64.PROTEZAREA AUDITIVA
Metoda de ameliorare a auzului bolnavului prin utilizarea unui aparat electronic denumit protez? auditiv?.PA prelucreaza ?i amplifica sunetele pentru a le reda cât mai adecvat urechii surde, astfel ca sa corecteze defectiunea de auz.
Pot fi:
- Proteze retroauriculare-fixate în spatele pavilionului auricular
- Proteze intra-auriculare
INDICATII:
- Hipoacuzie de min 30 dB ?i de max 80 –90 dB.
- Bolnav cu psihic sanatos(nu se protezeaza oligofrenii care nu pot întelege limbajul).
- Hipoacuzie bilaterala.
Daca surditatea se poate rezolva chirurgical, se va recomanda interventia si se vor proteza insuccesele chirurgicale, bolnavii cu contraindicatii sau care refuza operatia.
CI:în cazul în care proteza nu reuseste sa ofere bolnavului întelegerea cuvintelor;urechile care supureaza sau au afectiuni ale tegumentului conductului.
Implantul cochlear este un aparat electronic care are rolul de a înlocui func?ia total pierdut? a urechii int.Auzul oferit este rudimentar si diferit de auzul normal,motiv pentru care pacientul implantat trebuie s? urmeze un antrenament special pentru a în?elege limbajul vorbit.

65. SURDITATEA COPILULUI
CAUZE:
1. Surditati genetice- înainte de nastere (congenitale) sau mai târziu.
Cauzele congenitale
- aplaziile urechii interne-dif grade ?i forme
- surdit??i asociate cu alte anomalii congenitale:sdr Waardenburg,tulb de pigmentare (albinism, hiperpigmentare),gu?a cong,sdr Usher
Surditati cu aparitie întârziata:
-hipoacuzia familiala progresiva
- surditatea asociata cu alte anomalii,osoase sau neurologice:boala Alport,boala Refsum,boala Paget
2. Embriopatiile : rubeola, medicamente teratogene, radia?ii ionizante.
3. Fetopatiile în:incompatibilitate de Rh cu icter nuclear,sifilis congenital precoce.
4. Cauzele neonatale sunt: prematuritatea; traumatismul obstetrical;anoxia f?tului.
5. Cauzele postnatale -surditate la vârsta copil?riei (traumatisme, otite, labirintite, meningite, ototoxicoza etc.).
CLINIC:
-se naste surd sau surditatea se instaleaza în primii ani de viata(înaintea dobândirii limbajului),copilul va fi surdomut
-daca hipoacuzia nu este profunda, copilul va putea s? înve?e s? vorbeasca, chiar dac? pronun?ia va fi deficitar?.
DG:ex cl ORL;audiograma comportamentala;punerea în eviden?? a reflexului stapedian (a mu?chiului sc?ri?ei), audiograma cu poten?ial evocat auditiv;Inregistrarea otoemisiunilor acustice ,CT,RMN, cariotipul, testul HIV, serologia pentru sifilis etc.

69.Clasificarea laringitelor
A.Laringite acute
a) laringite acute nespecifice
-laringita catarala (simpla, benigna)
-laringita subglotica (striduroasa sau pseudocrupul)
-epiglotita
-laringo-traheo-bronsita acuta a copilului mic
b)laringite acute specifice
-din cadrul difteriei
-din cadrul scarlatinei
-din cursul febrei tifoide
-din cursul gripei
B.Laringite cronice
a)laringite cronice nespecifice
-laringita catarala cronica
-laringita pseudomixomatoasa
-laringite pahidermice rosii
-laringita pahidermica alba
b)laringite cronice specifice
-tuberculoza laringiana
-lupusul laringelui
-sifilisul laringelui
-scleromul laringelui

70.Papilomatoza laringiana-clinic,dgn,tratamant
Este o neoformatie exofitica benigna caract prin hiperplazie conjunctivo-epiteliala. Apare mai ales la copil in primii ani, si mai rar la adult.
Simptomele variaza in raport cu varsta, sediul si volumul tumorii. La copii mici se obs forme difuze, iar la adult localizate pe corzile vocale. Disfonia este carascteristica, mergand de la usoara raguseala la afonie completa.
Laringoscopic se obs forme f diferite:
-forme conopidiforme difuze, cu baza larga de implantare, de culoare rosietica, ocupand intreaga mucoasa a laringelui si uneori extinzandu-se la trahee
-forme muriforme, circumscrise, situate pe corzile vocale, in comisura anterioara
-formatiuni dure de culoare cenusie sau rosietice, dispuse pe corzile vocale, de aspetul crestei de cocos
Tratam: extirparea formatiunilor care obstrueaza cavitatea laringeana.

71.Laringita acuta catarala-complicatii +tratament
Complicatii apar la bolnavii cu stare generala alterata sau dupa febra tifoida, tifos examtematic, gripa, prin extensia procesului infalm in straturile profunde. Sunt det mai ales de infectii streptococice secundare. Pot imbraca diferite forme: edem, abces, flegmon, pericondrita si au un prognistic sever, atat prin stenozarea acuta a cavitatii laringiene cat si prin posibilitatea expansiunii spre spatiile celulare ale gatului se mediastin sau genereaza septicemii.
Complicatiile se manif prin febra ridicata, disfagie accentuata, tulb respiratorii, iar local: tumefiere rosie masiva a mucoasei de pe epiglota, pliurile ariepigloticesi regiunea aritenoizilor.
Tratam: se recomanda repaus vocal timp de cateva zile si evitarea mediului nociv, repaus la pat, antitermice, AB in cazurile cu complicatii. Se indica bauturi calde, vitC, evitarea fumatului si alcoolului. Contra tusei: codenal, benzoat de sodiu. Pt a favoriza expulzarea secretiilor: inhalatii cu sol alcaline, ceai de musetel, uleiuri eterice.

72. Laringita acuta catarala-etiologie+anatopato
Reprezinta o inflam acuta a mucoasei laringiene, concomitenta sau secundara, det de agenti patogeni banali in cursul unor inflam ale arborelui respirator.
Etiopatogenie: existenta unor factori externi favorizanti ca frigul, umezeala, schimbarile bruste de temp, tulb vasomotorii ale mucoasei, carentele alim vitaminice, starea de oboseala cat si flora saprofita ce in anumite condtii poate deveni patogena, dete modificari la niv laringelui. Acestea sunt hiperemia mucoasei cu transudat , apoi exudat si posibila supraadaugare de miozita sau artrita crico-aritenoidiana ca si diferite eroziuni ale mucoasei.
Anatomie patologica: se constata hiperemia mucoasei, transudat in tesutul celular submucos cu leucocite si celule rotunde ai apoi exudat mucos si muco-purulent. Mai pot aparea eroziuni superficiale pe marginea corzilor vocale.

73. Laringita acuta catarala-clinic
Subiectiv debuteaza cu o stare de hiperestezie, tuse, jena fonatorie si apoi raguseala. Uneori apare o afonie completa cu tuse latratoare, insotita de dureri, care se atenueaza dupa cateva zile. Coexista frecvent si o rinita, faringita sau traheo-bronsita
Manif generale: febra, frison, mialgii, artralgii.
Laringoscopic: congestie difuza a mucoasei mai evidenta la niv corzilor vocale. Pe fondul alb-sidefiu normal se observa fie dilatatii vasculare, fie o tumefiere de culoare rosu intens. In perioada secretorie se constata si depozite muco-purulente galbui care se depun pe corzile vocale

74.Laringita subglotica
Se datoreste unor particularitati morfofunctionale ale copilului, repr prin: dimensiunile scazute ale dimensiunilor laringelui,vformatiuni limfoide situate in tesutul laxsubglotic, inextensibilitatea inelului cricoidian, caracterul morfo-functional unitar intre segm arborelui respirator in conditii normale si patologice.
Apare un edem subglotic cu crize asfixice asemanatoare difteriei, de unde si denumirea de psudocrup diteric. Simptomele sunt repr printr-o criza de dispnee cu cornaj, triaj suprasternal si intercostal, cianoza. Laringoscopic: edem si inflamatie a mucoasei subglotice, cu ingustarea evidenta a lumenului, in contrast cu aspectul mucoasei gloto-supraglotice relativ normala. Discrepanta intre tusea ragusita si vocea clara.
Tratam consta in: umidificarea aerului, hidratare, oxigeno-terapie, comprese calde, antibioterapie, mucolitice si corticoterapie in cazurile severe

75.LARINGITELE CRONICE
1.NESPECIFICE:catarale;hipertrofice cu diferite variante;atrofice (simple sau ozenoase);leucoplazice (stari precanceroase );pseudo-mixomatoase (apaute la marii fumatori);Laringita hiperchinetica a copilului
2.SPECIFICE:TBC(f infiltrativa ulcerativa cronica/f miliara acuta),LES,sclerom,sifilis
Cronicizarea leziunilor mucoasei laringiene este fav de:Cond nefav(poluate)de munca si viata;Fumatul si alcoolul excesiv,ig necoresp bucofaringiana,focare dentare multiple;Inf cr de vecinatate rino-sinusale si adenoidiene;Resp prelungita bucala det de leziuni obstructive nazale(polipoza nazala,deviatii de sept,rinitele cronice hipertrofice,alergie rino-sinusala,tumori benigne sau maligne);Supuratiile cronice bronho-pulmonare;Afect cr hepatorenale,DZ, reumatismul.
SIMPT:disfonia cu caracter permanent si evolutie progresiva,tuse iritativa, sero-mucoasa, hipersecretie, fonastenie ?i rezastenie.

76. Laringite cronice catarala
Constituie primul stadiu al inflamatiei cronice a mucoasei laringiene. Inflamatia fiind putin importanta nu det o ingrosare evidenta a mucoasei corzilor vocale incat afectiunea este reversibila sub influenta unui tratam medical corect.
Ex laringoscopic: roseata difuza a vestibulului laringean si a regiuni aritenoide cu o vasc mai bogata. Exista frecv secretii groase, vascoase de coloratie albicioasa aderente la corzile vocale care obliga pe bolnav la tuse frecv

79.Spasmul glotic
a)la copil
Apare mai ales la varsta de 6-24 luni. Etiologie: rahitismul si tetania consecutiva.
Simptome: crize de asfixie, nocturne sau diurne, cu stridor laringean respirator, triaj suprasternal, intercostal, cianoza fetei. Crizele dureaza 1-2 min, si pot si unice sau se repeta dupa cateva min sau ore
Tratam: bolnavul este tinut in poz verticala, se trage limba afara, se excita mucoasa nazala, oxigenoterapie, resp artificiala
b)la adult
Apare mai rar si mai atenuat decat la copil in special la persoane cu hiperestezie faringo-laringiana. Mai pot fi declansate de tumori laringiene pediculate, de o lueta voluminoasa care atinge epiglota, regurgitatii.
Simpt sunt similare cu spasmul glotic al copilului. Adesea criza e precedata de accese puternice de tuze
Tram: sedative, iar in timpul accesului se excita mucoasa rino-faringiana

80.TRAUMATISMELE LARINGELUI
A.EXTERNE – DESCHISE (plagile laringelui)/INCHISE (contuzii, como?ii, luxa?ii, fracturi)
B.INTERNE – postintuba?ionale/chirurgicale – iatrogene;
I. DESCHISE sau plagile laringelui:accidental (locul de munc?, sport, accidente de circula?ie)sau agresiune.Plagile:plagi taiate, plagi intepate, plagi contuze, plagi impuscate.Aceste plagi pot fi cand nu este lezata mucoasa laringiana, ?i plagi perfora laringiene, cînd se asociaza fracturi cartilaginoase, leziuni grave, subcutanat.Simptomatologia este desmnata de intense, stare de soc ,hemoragie,dispnee profunda,tuse cu expectora?ie TRAT:intuba?ie laringo – traheala sau traheostomie, hemostaza, combaterea socului ?i, oxigena,antibioterapie,tr chirurgical al plagii,spitalizarea.
II.INCHISE-mecanisme:
-pin ac?iunea directa a traumatic – lovitura cu palma sau pumnul, lovitura cervicale de volanul masinii sau ghidonul de bicicleta, accidente sportive;
-prin acc?iune indirecta – caderea cu capul determina lezarea laringelui prin compresiunea realizata intre mandibula, coloana vertebrala ?i stern.
Forme:
-como?ia laringelui fara leziuni importante, dar cu manifestari, cardiace, respiratorii;
-contuzia laringelui – de hematoame, edeme luxa?ii cervico avitenoidiene;
-frac?iunile laringelui pot fi urmate de o reducere prin;
SIMPT:poate fi mortala;dispnee;tuse seaca/expectora?ie;dispnee laringiana;
EX OB:- durerea la palparea ?i laringelui;ex laringoscopic eviden?iaza sau hematoame, a corzilor vocale, edeme corzilor vocale;
TRAT–spitalizarea bolnavului;AB, sedative, antialgic, calmarea tusei, repaus vocal
SIMPT traum int: edem accentuat
TRAT–repaus vocal absolut;sedative ale tusei;aerosoli cu bisolvon;

81.Traheotomia-indicatii
Traheotomia este o interv chir prin care lumenul traheal este pus in directa comunicare cu mediul ext in vederea oxigenarii, aspiratiei secretiei traheo-bronsice sau extractia unui corp strain care nu a putut efectuat pe cai naturale.
La copil este indicata in laringita subglotica, edem laringean consecutiv extractiei, in cursul evolutiei grave a unor boli infecto-contagioase (poliomielita)
Alte indicatii, atat la copil cat si la adult:
-stenoze ale laringelui si traheei (malformatii congenitale, cicatrici stenozante laringo-traheale, compresiune externa prin gusa, tumori, adenopatii masive)
-traumatisme si fracturi ale laringelui si traheei
-tumori sau procese inflamatorii faringiene care blocheaza vestibulul laringean
-tulb respiratorii cu disparitia reflexului tusigen si stagnarea secretiilor
-tulb de ventilatie pulmonara in traumatismele inchise ale toracelui
-in chirurgia toracica este indicata pt bronhopatiile postoperatorii

82.Arsuri si stenoze esofagiene – anatomopat, clinic, evolutie + 83. Complicatii si tratam
Arsurile esofagului cunoscute sub numele de esofagita coroziva acuta sunt leziuni provocate la niv peretilor esofagului prin absorbtie accidentala sau voluntara de lichide caustice, acizi sau baze. Ingustarea cicatriceala secundara inevitabila a lumenului esofagului ia denumirea de esofagita cronica sau stenoza esofagiana post caustica.
Anatomo-patologic:
-stadiul de congestie: hiperemie imediata, se scurta durata, edem al mucoasei prin iritatie toxica
-stadiu de ulceratie: sfaceluri eliminate prin voma cu ulceratii limitate si superficiale sau intinse si profunde in caz de ingestie masiva
-stadiul de reparatie cu burjoni carnosi de granulatie care inchid progresiv ulceratiile
-stadiul de cicatrizare corespunde organizarii fibroase si constituirea stenozei.
Dpdv clinic evolueaza in 3 faze:
-perioada de debut, dureroasa si disfagica care corecp contactului cu subst caustica
-perioada intermediara sau de remisiune
-perioada de stenoza care coresp sclerozei retractile ce reduce progresiv si constant lumenul esofagian
Semnele au un debut brutal, imediat de la ingestia subst. La inceput bolnavul acuza durere violenta cu caracter de arsura, tahicardie, tahipnee, cianoza si chiar soc. Dupa o perioada de cateva ore durerea diminua, ramanand un sdr esofagian cu disfagie totala, hipersalivatie si regurgitatii. Lichidul regurgitat este fetid, hemoragic, cu fragm de mucoasa.
Bolnavul poate muri prin complicatii secundare: perforatia esofagiana, mediastinita, bronhopneumonie
Tratament. Primu ajutor consta in incercarea de neutralizare a substantei ingerate folosind lapte, apa bicarbonatata pt acide, si apa cu otet pt baze. Se pot adm antalgige, antiinflamatorii cortizonice, AB. in per de acalmie si cicatrizare se recomanda dilatatii esofgiene cu bujii. In caz de disfagie totala se efect gastrostoma de alimentatie. Se pot face si operatii de esofagoplastie a stenozelor, fol diverse materiale ca stomac, ileocolon, colon transvers, ansa de intestin subtire

84.Sdr disfagic
Este produs de modif anatomice si patologice ale esofagului de natura organica sau functionala. Debutul poate fi brusc in traumatisme, esofagite corozive, corpi straini sau insidios in diverticuli, afectiuni inflam, tumori. Tabloul clinic e alc din:
-simptome cardinale: disfagia, durere retrosternala sau epigastrica, regurgitatie constanta in stenoze, diverticuli, tumori sau inconstanta in tulburari functionale, corpi straini, sialoree
-simptome de asociatie: eructatii, sughit, sdr pseudoastmatic, tulb cardiace, disfagia prin compresiune sau invadarea laringelui de o tumora esofagiana

85. Tumori esofagiene
Tumorile benigne sunt afectiuni destul de rare la niv esofagului, repr de chisti, fibroame, papiloame, adenoame, mioame, lipoame, hemangioame. Aceste tumori sunt in general mici, in stare de latenta. O data cu dezvoltarea apare si sdr esofagian organic, prezentand disfagie constanta si progresiva, avand caracter mecanic pt solide si apoi pt lichide, regurgitatii. Tratam este chir, cel mai adesea pe cale endoscopica
Tumorile maligne au ca factori fav: tutunul si alcoolul, ingestia repetata de lichide f fierbinti sau f reci, cat si unele stari precanceroase ca inflamatia cronica, cicatrici ale mucoasei, traumatisme, megaesofagul. Anatomo-pat se prezinta sub cele 3 forme: vegetant cu tumora burjonata, ulcerata si infiltranta. Simptomatologia la inceput prezinta un debut insidios, sarac in simptome. Disfagia este vag dureroasa la inceput. In timp, o data cu ingustarea esofagului, apare si durerea constrictiva dorsala. Disfagia prezinta un caracter succesiv pt solide si lichide. Alte semne: sialoreea, regurgitarea, sughitul, eructatiile fetide. Uneori apare hematemeza.
Tratam medical: AB, antiinflamatorii, alimentatie moale, semisolida, neiritanta. Tratam radioterapic. Tratam chir este paleativ prin gastrostomie sau curativ, urmand extirparea leziunii si refacerea continuitatii esofagului

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s


Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

%d bloggers like this: